România ascultată

O să vă vină greu să credeţi, dar cineva tot ne ascultă! Degeaba ne lamentăm că nu suntem luaţi în seamnă de nimeni! Cineva ne ascultă cu multă răbdare la telefon şi cu multă luare-aminte prin restaurante, unde ar trebui să ne obişnuim, încet-încet, să alegem şi să dăm de-o parte microfoanele introduse cu multă delicateţe, în macaroane, pentru gust, evident! Asta ca să nu le înghiţim, Doamne-fereşte! După ce că stricăm bunătate de tehnică,  riscăm să ne şi deranjăm la stomac. Apoi, vă daţi seama cât efort depun alţi oameni, de bine şi ei, să transcrie conştiincios conţinutul convorbirii şi să mai şi înţeleagă toate cuvintele! Noroc cu punctele de suspensie, că le mai salvează din timp! Şi-apoi, vă daţi seama ce misiune grea au cei care trebuie să ne asculte când suntem, să zicem, la toaletă? Le trebuie ceva experienţă să fie pe fază în cazul în care ne scapă ceva demn de reţinut. Când toţi depun atât de mult efort ca să te bage în seamă, nici nu mai poţi avea pretenţia, aberantă în acest context, de a fi interpretat corect ceea ce spui. Important e că te-ai exprimat şi, astfel, ai comis infracţiunea de a da glas gândurilor! De unde atâta tupeu? Şi-aşa vorbeşti pe banii statului! Şi măcar dacă efortul celor care se obosesc să ne asculte s-ar opri aici! Dar nu... Ei îşi duc munca până la capăt, în mod consecvent şi profesionist! Dau trascripturile la presă, pe surse...Alt proces care implică efort şi coordonare...  Bine, apoi lucrurile se simplifică pentru toată lumea. Ai apărut într-o anumită partea a presei (cum se spune acum) ca sursă citată? Gata! Eşti vinovat! Doar nu au prăpădit bunătate de cerneală sau kilowaţi întregi degeaba! Doar nu şi-au răcit gura de pomană! Şi, în general, dacă ne gândim un pic, nu iese fum fără foc. Ai făcut tu ceva, că doar nu eşti uşă de biserică! Ce procese, dovezi, sentinţe sau alte asemenea nimicuri? În noul stat de drept se lucrează repede şi eficient. Aşa că, la arest cu tine! Nu te speria! E preventiv! Dar ai, totuşi,  timp destul să-ţi dovedeşti apoi nevinovăţia, dacă ţii cu tot dinadinsul şi mai ai şi chef de asta. Oricum, peste câteva zile e foarte posibil să ieşi din arest. Cineva s-a gândit la toate. A! Cum rămâne cu onoarea?
Ei, de-aici ar trebui să te mai descurci şi singur!