miercuri, 21 aprilie 2010
Liviu Voinea, directorul Executiv al Grupului de Economie Aplicată a reuşit performanţa de a vorbi despre economie, încât să înţeleg până şi eu cum devine chestiunea cu criza economică şi cu sistemul atât de greoi şi complex. Şi trebuie oarece talent pentru asta! Dar nu m-a surprins cu tehnica sa oratorică, cu felul de a pune problema, dat fiind că ştiam ce poate. Liviu Voinea e un obişnuit al emisiunii lui Gâdea, unde spune, fără menajamente, ( când tace Valentin Stan, fireşte) că o să ne cam ia naiba dacă nu se iau nişte măsuri corecte. Şi asta repede. A vrut o spună şi azi, studenţilor Facultăţii de Ştiinţe Economice, de la Universitatea Valahia, dar un pic mai nuanţat. Însă la fel de savuros. Sper să nu uit să pun pe blog câteva fragmente din discursul său, ca să vă daţi singuri seama de asta. (Leo, mulţumesc pentru invitaţie!)
A! Şi o mare... nici nu ştiu cum să-i spun... să zicem dezamăgire! Nu vreau să mă comport ca o babă moralistă şi acră, dar frazele lui Voinea au cam ricoşat din capul multor studenţi prezenţi acolo, cam ca din colţul mesei. Evident, era mult mai interesant de butonat telefonul mobil (şi-aşa n-avem noi cum să salvăm economia!) sau de vorbit cu colegul sau colega (că nu se mai văzuseră de multă vreme), decât să asculte un discurs simplu, uşor de digerat şi, pe de altă parte, extrem de intersant, de care nu se bucură în fiecare zi. Plus o prezenţă agreabilă. Asta e... Dar de ce mă mai mir?
A! Şi o mare... nici nu ştiu cum să-i spun... să zicem dezamăgire! Nu vreau să mă comport ca o babă moralistă şi acră, dar frazele lui Voinea au cam ricoşat din capul multor studenţi prezenţi acolo, cam ca din colţul mesei. Evident, era mult mai interesant de butonat telefonul mobil (şi-aşa n-avem noi cum să salvăm economia!) sau de vorbit cu colegul sau colega (că nu se mai văzuseră de multă vreme), decât să asculte un discurs simplu, uşor de digerat şi, pe de altă parte, extrem de intersant, de care nu se bucură în fiecare zi. Plus o prezenţă agreabilă. Asta e... Dar de ce mă mai mir?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

1 comentarii:
cam trista realitatea... eu chiar l-am ascultat si mi-a placut
Trimiteți un comentariu