joi, 5 august 2010
Am renunţat demult să ţin minte sau să înţeleg ce spune Traian Băsescu. Pentru că ştiu că, oricum, deducţiile mele făcute pe baza afirmaţiilor sale vor fi date peste cap în mod brutal cel târziu a doua zi de declaraţii întoarse la 180 de grade, autor al acestora fiind acelaşi preşedinte sau vreun guraliv exponent al guvernării, rătăcit prin vreun studio. Aşadar nu-mi bat capul. Salariile bugetarilor vor creşte sau vor rămâne la fel, pensiile ar fi trebuit să crească dacă nu ar fi fost necesar să scadă, economia îşi va reveni dacă nu se va prăbuşi de tot, cum şi dl Şeitan va rămâne ministru dacă nu va pleca. E atât de limpede!
Altceva mi-a atras atenţia din ultima ieşire la rampă: epopeea beţişorului. Vulnerabilitatea statului (a se citi presa) a împărţit deja beţişorul în patru şi tot nu i-a dat c-ar exista pe piaţă măcar unul cu vată la un singur capăt. Mie mi-a plăcut povestea. Sincer!
Frate, omul ăsta înoată de dimineaţă, nu se drege, ca alţii, cu vreun şpriţ. Înoată, deci are un program riguros şi sănătos. Vasăzică, este un om ordonat şi antrenat pe deasupra.
Pe urmă vorbeşte la telefon cu... un ministru. Deşi nu-l ştim cine e şi am putea bănui că nu era doamna Udrea în cauză, fiindcă domnia sa are treabă cu brand-ul (sau este?) putem să înţelegem de aici că preşedintele este mereu în contact cu problemele ţării. Uită de înot, uită de tot şi se ocupă de priorităţile naţiei, de criză, de PIB, de deficit...
Apoi, mai înţelegem că este şi el om, mai greşeşte şi bagă beţişorul invers. Mă rog, nici eu n-am văzut (încă) beţişoare cu vată la un singur cap, dar să zicem că dumnealui deja s-a aprovizionat cu beţişoare de criză, în variantă restructurată, şi că episodul s-a petrecut exact aşa cum ni l-a relatat, cu multă îngăduinţă şi umor, preşeditele. A greşit şi el o dată şi gata! Au şi sărit pe el!
Am mai înţeles ceva: preşedintele se şterge singur cu beţişorul în urechi. De aici rezultă că nu-l ajută Boc, aşa cum ar putea insinua tot felul de oameni răi. Că dacă l-ar fi ajutat premierul, sigur pe el cum îl ştim, nu ar fi greşit capătul ci, mai mult ca sigur, locul pe care trebuia să-l cureţe cu beţişorul... Sigur ar fi nimerit în ochi!
Altceva mi-a atras atenţia din ultima ieşire la rampă: epopeea beţişorului. Vulnerabilitatea statului (a se citi presa) a împărţit deja beţişorul în patru şi tot nu i-a dat c-ar exista pe piaţă măcar unul cu vată la un singur capăt. Mie mi-a plăcut povestea. Sincer!
Frate, omul ăsta înoată de dimineaţă, nu se drege, ca alţii, cu vreun şpriţ. Înoată, deci are un program riguros şi sănătos. Vasăzică, este un om ordonat şi antrenat pe deasupra.
Pe urmă vorbeşte la telefon cu... un ministru. Deşi nu-l ştim cine e şi am putea bănui că nu era doamna Udrea în cauză, fiindcă domnia sa are treabă cu brand-ul (sau este?) putem să înţelegem de aici că preşedintele este mereu în contact cu problemele ţării. Uită de înot, uită de tot şi se ocupă de priorităţile naţiei, de criză, de PIB, de deficit...
Apoi, mai înţelegem că este şi el om, mai greşeşte şi bagă beţişorul invers. Mă rog, nici eu n-am văzut (încă) beţişoare cu vată la un singur cap, dar să zicem că dumnealui deja s-a aprovizionat cu beţişoare de criză, în variantă restructurată, şi că episodul s-a petrecut exact aşa cum ni l-a relatat, cu multă îngăduinţă şi umor, preşeditele. A greşit şi el o dată şi gata! Au şi sărit pe el!
Am mai înţeles ceva: preşedintele se şterge singur cu beţişorul în urechi. De aici rezultă că nu-l ajută Boc, aşa cum ar putea insinua tot felul de oameni răi. Că dacă l-ar fi ajutat premierul, sigur pe el cum îl ştim, nu ar fi greşit capătul ci, mai mult ca sigur, locul pe care trebuia să-l cureţe cu beţişorul... Sigur ar fi nimerit în ochi!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu