miercuri, 6 octombrie 2010
Era cât pe ce să fac zacusca de ghebe cu un deget. Cu un deget pe post de ingredient... Am reuşit, din exces de zel, să mi-l prind în maşina de tocat, încercând să conving legumele să intre mai cu spor la tăiat, şi l-am strâns cu simţ de răspundere. M-am oprit înainte de a mi-l face franjuri şi mi-a luat ceva vreme să mă decid dacă să iau sau nu o pauză scurtă de leşin. Am decis să nu, deşi tentaţia a fost mare. Dar, rezultatul final contează, deşi unii mai spun că şi intenţia: mi-a ieşit o super-zacuscă! Sâmbătă trebuie să repet figura cu vinetele... Noroc că mai am nişte degete...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Citind acum "performanţa" ta, mi-am adus aminte cât de gustoasă a fost acea zacuscă. E adevărat că nu aş fi fost foarte bucuroasă să aflu că, precum Manole, a trebuit să sacrifici ceva pentru gustul acela minunat, aşa că....mă bucur pentru tine(dar trebuie să recunosc că şi pentru noi)că încă mai poţi număra pe degete până la 10!
http://www.ziare.com/afaceri/ghid-afaceri/7-avantaje-ca-sa-iti-deschizi-o-afacere-in-familie-1050582
Trimiteți un comentariu